Principal » Afaceri » Utilitate așteptată

Utilitate așteptată

Afaceri : Utilitate așteptată
Ce este utilitatea preconizată?

Utilitatea preconizată este un termen economic care rezumă utilitatea pe care o entitate sau o economie agregată trebuie să o atingă în orice număr de circumstanțe. Utilitatea așteptată este calculată luând media ponderată a tuturor rezultatelor posibile în anumite circumstanțe, ponderile fiind alocate după probabilitatea sau probabilitatea ca orice eveniment anume să aibă loc.

Înțelegerea utilității preconizate

Utilitatea așteptată a unei entități este derivată din ipoteza utilității preconizate. Această ipoteză afirmă că, în condiții de incertitudine, media ponderată a tuturor nivelurilor posibile de utilitate va reprezenta cel mai bine utilitatea la un moment dat.

Teoria utilității preconizate este folosită ca instrument pentru analiza situațiilor în care indivizii trebuie să ia o decizie fără să știe ce rezultate pot rezulta din decizia respectivă, adică luarea deciziilor în condiții de incertitudine. Aceste persoane vor alege acțiunea care va avea ca rezultat utilitatea cea mai mare așteptată, care este suma produselor probabilității și utilității peste toate rezultatele posibile. Decizia luată va depinde și de aversiunea la risc a agentului și de utilitatea altor agenți.

Această teorie mai notează că utilitatea unui ban nu echivalează neapărat cu valoarea totală a banilor. Această teorie ajută să explice de ce oamenii pot să își asume polițe de asigurare pentru a se acoperi pentru o serie de riscuri. Valoarea preconizată din plata pentru asigurare ar fi pierderea monetară. Dar, posibilitatea pierderilor la scară largă ar putea duce la o scădere serioasă a utilității, din cauza diminuării utilității marginale a bogăției.

Cheie de luat cu cheie

  • Utilitatea preconizată se referă la utilitatea unei entități sau a unei economii agregate într-o perioadă de timp viitoare, având în vedere circumstanțe necunoscute.
  • Este utilizat pentru evaluarea luării deciziilor în condiții de incertitudine.
  • A fost poziționat pentru prima dată de Daniel Bernoulli, care a folosit-o pentru a rezolva Paradoxul din Sankt Petersburg.

Istoricul conceptului de utilitate așteptat

Conceptul de utilitate așteptată a fost poziționat pentru prima dată de Daniel Bernoulli, care l-a folosit ca instrument pentru rezolvarea paradoxului din Sankt Petersburg.

Paradoxul din Sankt Petersburg poate fi ilustrat ca un joc de noroc în care o monedă este aruncată în fiecare joc al jocului. De exemplu, dacă miza începe de la 2 USD și se dublează de fiecare dată când apar capete și apare prima dată cozi, jocul se încheie și jucătorul câștigă orice este în pot. În conformitate cu aceste reguli de joc, jucătorul câștigă 2 dolari în cazul în care cozile apar la prima aruncare, 4 dolari în cazul în care capetele apar pe prima aruncare și cozile pe a doua, 8 $ dacă capetele apar pe primele două aruncări și cozile pe a treia, etc. Matematic, jucătorul câștigă 2 k de dolari, unde k este egal cu numărul de aruncări (k trebuie să fie un număr întreg și mai mare decât zero). Presupunând că jocul poate continua atâta timp cât aruncarea monedei are ca rezultat capul și, în special, că cazinoul are resurse nelimitate, această sumă crește fără legătură și astfel câștigul preconizat pentru jocul repetat este o sumă infinită de bani.

Bernoulli a rezolvat Paradoxul din Sankt Petersburg, făcând distincția între valoarea așteptată și utilitatea așteptată, deoarece acesta din urmă folosește utilitatea ponderată înmulțită cu probabilități, în loc să utilizeze rezultate ponderate.

Utilitate preconizată și utilitate marginală

Utilitatea preconizată este legată și de conceptul de utilitate marginală. Utilitatea preconizată a unei recompense sau a averii scade, atunci când o persoană este bogată sau are o bogăție suficientă. În astfel de cazuri, o persoană poate alege opțiunea mai sigură, în opoziție cu cea mai riscantă.

De exemplu, ia în considerare cazul unui bilet de loterie cu câștiguri preconizate de 1 milion USD. Să presupunem că o persoană săracă cumpără biletul pentru 1 dolar. Un bărbat înstărit se oferă să-și cumpere biletul de la el pentru 500.000 de dolari. În mod logic, deținătorul loteriei are o șansă de 50-50 să profite de tranzacție. Este probabil ca acesta să opteze pentru opțiunea mai sigură de a vinde biletul și de a plasa 500.000 de dolari. Acest lucru se datorează diminuării utilității marginale a sumelor de peste 500.000 USD pentru deținătorul de bilet. Cu alte cuvinte, este mult mai profitabil pentru el să obțină de la 0 - 500.000 USD decât de la 500.000 - 1 milion USD.

Acum luați în considerare aceeași ofertă făcută unei persoane bogate, eventual milionar. Este probabil ca milionarul să nu vândă biletul, deoarece speră să obțină încă un milion din acesta.

O lucrare din 1999 a economistului Matthew Rabin susținea că teoria utilității așteptate este imposibilă pentru mizele modeste. Aceasta înseamnă că teoria utilității așteptate eșuează atunci când sumele de utilitate marginale incrementale sunt nesemnificative.

Exemplu de utilitate preconizată

Deciziile care implică utilitatea preconizată sunt decizii care implică rezultate incerte. În astfel de evenimente, o persoană calculează probabilitatea rezultatelor așteptate și le cântărește față de utilitatea preconizată înainte de a lua o decizie.

De exemplu, achiziționarea unui bilet de loterie reprezintă două rezultate posibile pentru cumpărător. El sau ea ar putea sfârși prin a pierde suma pe care au investit-o în cumpărarea biletului sau ar putea ajunge să obțină un profit inteligent câștigând fie o porție, fie întreaga loterie. Alocarea valorilor de probabilitate la costurile implicate (în acest caz, prețul de achiziție nominal al unui bilet de loterie), nu este dificil de observat că utilitatea preconizată a fi obținută din achiziționarea unui bilet de loterie este mai mare decât a nu-l cumpăra.

Utilitatea scontată este de asemenea folosită pentru evaluarea situațiilor fără rambursare imediată, cum ar fi o asigurare. Când se cântărește utilitatea preconizată obținută din efectuarea plăților într-un produs de asigurare (eventuale reduceri de impozite și venituri garantate la sfârșitul unei perioade prestabilite) față de utilitatea preconizată de a păstra valoarea investiției și de a o cheltui pentru alte oportunități și produse, asigurarea pare o opțiune mai bună.

Compararea conturilor de investiții Denumirea furnizorului Descrierea divulgatorului de publicitate × Ofertele care apar în acest tabel provin din parteneriate de la care Investopedia primește compensații.

Termeni înrudiți

Ipoteza lui Bernoulli Ipoteza lui Bernoulli afirmă că o persoană acceptă riscul nu numai pe baza posibilelor pierderi sau câștiguri, ci și a utilității obținute din acțiunea în sine. mai mult Zero-Sum Game O situație în care câștigul unei persoane este echivalent cu pierderea alteia, astfel încât modificarea netă a averii sau a beneficiului este zero. Un joc cu sumă zero poate avea doi jucători sau milioane de participanți. mai mult Ceteris Paribus Definiție Ceteris paribus, o expresie latină care înseamnă „toate celelalte fiind egale”, ajută la izolarea mai multor variabile independente care afectează o variabilă dependentă. mai mult Cum funcționează analiza riscului Analiza riscului este procesul de evaluare a probabilității de apariție a unui eveniment advers în cadrul corporației, guvernului sau sectorului de mediu. mai mult Economia este într-adevăr o știință interzisă? Economia este o ramură a științei sociale axată pe producția, distribuția și consumul de bunuri și servicii. mai mult Managementul riscului în finanțe În lumea financiară, managementul riscului este procesul de identificare, analiză și acceptare sau atenuare a incertitudinii în deciziile de investiții. Gestionarea riscurilor apare oricând un investitor sau un administrator de fond analizează și încearcă să cuantifice potențialul de pierderi dintr-o investiție. mai multe link-uri partenere
Recomandat
Lasă Un Comentariu