Fapte interesante despre importuri și exporturi

Importurile și exporturile - elementele de bază ale comerțului internațional - pot părea termeni care au o influență redusă asupra vieții de zi cu zi pentru o persoană obișnuită, dar pot, de fapt, să exercite o influență profundă atât asupra consumatorului, cât și asupra economiei.

În economia globală de astăzi, consumatorii obișnuiesc să vadă produse și produse din fiecare colț al lumii în centrele și magazinele lor locale. Aceste produse de peste mări - sau importuri - oferă mai multe opțiuni consumatorilor și îi ajută să gestioneze bugetele gospodărești încordate.

Dar prea multe importuri care vin într-o țară în raport cu exporturile - care sunt produse expediate din țară către o destinație străină - pot denatura echilibrul comercial al unei țări și devaloriza moneda acesteia. La rândul său, valoarea unei monede este unul dintre cei mai mari factori determinanți ai performanței economice a unei națiuni.

Importuri, exporturi și PIB

Produsul intern brut (PIB) este o măsurare largă a activității economice globale a unei țări. Importurile și exporturile sunt componente importante ale metodei de calcul a PIB-ului. Să aruncăm o privire mai atentă la formula pentru PIB:

PIB = C + I + G + (X − M) unde: C = Cheltuieli pentru consumatori pentru bunuri și serviciiI = Cheltuieli de investiții pentru bunuri de capital de afaceriG = Cheltuieli guvernamentale pentru bunuri și servicii publiceX = ExporturiM = Importuri \ begin {aliniate} & \ text {PIB} = C + I + G + (X - M) \\ & \ textbf {unde:} \\ & C = \ text {Cheltuieli pentru consumatori pentru bunuri și servicii} \\ & I = \ text {Cheltuieli de investiții pentru capitalul de afaceri bunuri} \\ & G = \ text {Cheltuieli guvernamentale pentru bunuri și servicii publice} \\ & X = \ text {Exporturi} \\ & M = \ text {Importuri} \\ \ end {aliniat} PIB = C + I + G + (X − M) unde: C = Cheltuieli pentru consumatori pentru bunuri și serviciiI = Cheltuieli de investiții pentru bunuri de capital de afaceriG = Cheltuieli guvernamentale pentru bunuri și servicii publiceX = ExporturiM = Importuri

Deși toate componentele formulei PIB sunt importante în contextul unei economii, să analizăm mai mult (X - M), care reprezintă exporturile minus importurile sau exporturile nete.

Dacă exporturile depășesc importurile, valoarea exporturilor nete ar fi pozitivă, ceea ce indică faptul că națiunea are un excedent comercial. Dacă exporturile sunt mai mici decât importurile, cifra exporturilor nete ar fi negativă, ceea ce indică faptul că națiunea are un deficit comercial.

Un surplus comercial contribuie la creșterea economică. Mai multe exporturi înseamnă mai multă producție din fabrici și instalații industriale, precum și un număr mai mare de angajați pentru a menține aceste fabrici în funcțiune. Primirea veniturilor din export reprezintă, de asemenea, un flux de fonduri în țară, care stimulează cheltuielile consumatorilor și contribuie la creșterea economică.

Cum vă afectează importurile și exporturile

Importurile reprezintă o ieșire de fonduri dintr-o țară, deoarece sunt plăți efectuate de companii locale (importatorii) către entități de peste mări (exportatorii). Un nivel ridicat de importuri indică o cerere internă robustă și o economie în creștere. Este chiar mai bine dacă aceste importuri sunt în principal active productive, cum ar fi utilaje și echipamente, deoarece acestea vor îmbunătăți productivitatea pe termen lung.

O economie sănătoasă este una în care exporturile și importurile cresc. Acest lucru indică de obicei puterea economică și un surplus sau deficit comercial durabil.

Dacă exporturile cresc frumos, dar importurile au scăzut semnificativ, poate indica faptul că restul lumii este într-o formă mai bună decât economia internă. În schimb, dacă exporturile scad brusc, dar importurile cresc, acest lucru poate indica faptul că economia internă este cu mult mai bună decât piețele de peste mări.

Deficitul comercial al SUA, de exemplu, tinde să se agraveze atunci când economia crește puternic. Totuși, deficitul comercial cronic al țării nu a împiedicat-o să continue să fie una dintre cele mai productive națiuni din lume.

Acestea fiind spuse, creșterea nivelului importurilor și un deficit comercial în creștere au un efect negativ asupra unei variabile economice cheie - nivelul monedei interne față de moneda străină sau rata de schimb.

Importuri, exporturi și cursuri de schimb

Relația dintre importurile și exporturile unei națiuni și rata de schimb a acesteia este una complicată din cauza buclei de feedback dintre ele. Rata de schimb are un efect asupra surplusului (sau deficitului) comercial, care la rândul său afectează cursul de schimb, etc. În general, însă, o monedă internă mai slabă stimulează exporturile și face importurile mai scumpe. În schimb, o monedă internă puternică împiedică exporturile și face importurile mai ieftine.

Să folosim un exemplu pentru a ilustra acest concept. Luați în considerare o componentă electronică la prețul de 10 dolari în SUA care va fi exportată în India. Presupunem că cursul de schimb este de 50 de rupii în dolarul american. Ignorând costurile de transport și alte operațiuni, cum ar fi taxele de import pentru moment, articolul de 10 dolari ar costa importatorului indian 500 de rupii.

Acum, dacă dolarul se va întări față de rupia indiană până la un nivel de 55, presupunând că exportatorul american lasă prețul de 10 dolari pentru componentă neschimbat, prețul său va crește la 550 de rupii (10 x 55 USD) pentru importatorul indian. Acest lucru poate obliga importatorul indian să caute componente mai ieftine din alte locații. Aprecierea de 10% în dolar față de rupie a diminuat astfel competitivitatea exportatorului american pe piața indiană.

În același timp, luați în considerare un exportator de îmbrăcăminte din India, a cărui piață primară este SUA. Un tricou pe care exportatorul îl vinde cu 10 dolari pe piața americană le va aduce 500 de rupii atunci când se încasează exportul (ignorând din nou transportul și alte costuri), presupunând un curs de schimb de 50 de rupii în dolar.

Dacă rupia slăbește până la 55 față de dolar, exportatorul poate vinde cămașa cu 9, 09 USD pentru a primi aceeași cantitate de rupii (500). Prin urmare, deprecierea de 10% a rupiei față de dolar a îmbunătățit competitivitatea exportatorului indian pe piața americană.

Pentru a rezuma, o apreciere de 10% a dolarului față de rupie a făcut ca exporturile americane de componente electronice să nu fie competitive, dar a făcut ca tricourile indiene să fie mai ieftine pentru consumatorii americani. Partea flip este că o depreciere de 10% a rupiei a îmbunătățit competitivitatea exporturilor de îmbrăcăminte indian, dar a făcut ca importurile de componente electronice să fie mai scumpe pentru cumpărătorii indieni.

Înmulțiți scenariul simplist de mai sus cu milioane de tranzacții și vă puteți face o idee despre măsura în care mișcările valutare pot afecta importurile și exporturile.

Efect asupra inflației și a ratelor dobânzii

Inflația și ratele dobânzii afectează importurile și exporturile în principal prin influența lor asupra cursului de schimb. Inflația mai mare duce în mod obișnuit la rate ale dobânzii mai mari, dar aceasta duce la o monedă mai puternică sau la o monedă mai slabă? Dovada este oarecum amestecată în acest sens.

Teoria monedei convenționale susține că o monedă cu o rată a inflației mai mare (și, în consecință, o rată a dobânzii mai mare) se va deprecia față de o monedă cu inflație mai mică și rata dobânzii mai mică. Conform teoriei egalității de rată a dobânzii neacoperite, diferența dintre ratele dobânzii între două țări este egală cu schimbarea preconizată a cursului de schimb. Deci, dacă diferența de dobândă între două națiuni este de 2%, atunci moneda națiunii cu dobândă mai mare ar trebui să se deprecieze cu 2% față de moneda națiunii cu dobândă mai mică.

În realitate, însă, mediul cu rata scăzută a dobânzii, care a fost norma în toată lumea, începând cu criza globală a creditelor din 2008-2009, a dus la investitori și speculanți care urmăresc randamentele mai bune oferite de monedele cu rate ale dobânzii mai mari. Acest lucru a avut ca efect consolidarea monedelor care oferă rate ale dobânzii mai mari.

Desigur, având în vedere că astfel de investitori „bani calzi” trebuie să fie siguri că deprecierea monedei nu va compensa randamentele mai mari, această strategie este în general limitată la valute stabile ale națiunilor cu fundamente economice puternice.

După cum sa discutat anterior, o monedă internă mai puternică poate avea un efect negativ asupra exporturilor și asupra balanței comerciale. O inflație mai mare poate afecta și exporturile, având un impact direct asupra costurilor de intrare, cum ar fi materialele și forța de muncă. Aceste costuri mai mari pot avea un impact substanțial asupra competitivității exporturilor în mediul comercial internațional.

Rapoarte economice

Raportul privind balanța comercială a mărfurilor dintr-o țară este cea mai bună sursă de informații pentru a urmări importurile și exporturile sale. Acest raport este publicat lunar de majoritatea națiunilor majore.

Rapoartele privind balanța comercială din SUA și Canada sunt publicate în general în primele zece zile ale lunii, cu o întârziere de o lună, de către Departamentul de Comerț al SUA și, respectiv, Statistică Canada.

Aceste rapoarte conțin o mulțime de informații, inclusiv detalii despre cei mai mari parteneri comerciali, cele mai mari categorii de produse pentru importuri și exporturi și tendințe în timp.